Cultura idiș în România interbelică (1918-1940). Colecție de documente

Camelia Crăciun (coordonator), Irina Nastasă-Matei, Valentin Săndulescu, Francisca Solomon

Descriere Sumar Despre autori

Volumul prezintă, prin intermediul documentelor identificate (69 de documente din memorii, presă, documente de arhivă etc.), o perspectivă complexă și inedită asupra evoluției culturii idiș în România interbelică, prin cele trei mari coordonate: 1) context politic și social (situație demografică, legislație, incidente și polemici etc.); 2) situația învățământului și a asociațiilor active în domeniu; 3) literatura și presa de limbă idiș.
Lucrarea completează o zonă esențială pentru istoria evreilor din România, deși încă aproape necunoscută publicului. Volumul reprezintă rezultatul proiectului de cercetare intitulat “Yiddish Culture in Greater Romania (1918-1940): in the Aftermath of the Empires and Challenged by the New National State (YIDCULT)”, finanțat de UEFISCDI – Cercetare Exploratorie (PN-III-P4-ID-PCE-2020-0317) în perioada 2021-2023 și găzduit de New Europe College București.

Introducere
Lista documentelor
I. Cultura idiș în România interbelică (1918-1940): context și provocări
II. Limba idiș în context interbelic românesc: mize educaționale, politice și identitare
III. Aspecte literare ale culturii idiș
Index

LISTA DOCUMENTELOR:
1. 29.12.1930: Datele privind populaţia României după naţionalitate, limbă maternă și religie, conform recensământului general din decembrie 1930.
2. 12.03.1906: Fragment dintr-o lecţie despre drepturile limbii naţionale în statul modern, ţinută la Universitatea din București, în care N. Iorga face o serie de consideraţii privind limbile vorbite de evrei.
3. 23.06.1919: Interviu luat de Leo Volfson/Wolfson președintelui Consiliului de Miniștri român, Ion I. C. Brătianu, cu ocazia participării acestuia la Conferinţa de Pace de la Paris, în care se discută drepturile minorităţii evreiești în cadrul României Mari.
4. Nedatat, 1919: Raport al lui Leo Volfson/Wolfson privind situaţia minorităţilor în România la finalul Primului Război Mondial și dificultăţile cu care acestea se confruntau. Documentul menţionează eforturile de românizare ale guvernului român și face apel la toleranţă și la asigurarea drepturilor naţionale ale minorităţilor.
5. 17.08.1922: Articol din ziarul Adevărul referitor la incidentele violente care au avut loc la Huși cu prilejul reprezentaţiilor teatrale în limba idiș susţinute de Trupa Kanapoff.
6. Septembrie 1922: Notă trimisă de reprezentanţii comunităţii evreiești din Botoșani către reprezentanţa Uniunii Evreilor Pământeni din București cu privire la incidentele violente care au avut loc în timpul celei de-a treia reprezentaţii susţinută de Trupa Kanapoff în oraș.
7. 15.03.1923: Articol din ziarul Universul în care un profesor de liceu din Brașov denunţă numărul prea mare de elevi evrei în școlile secundare din Moldova, Bucovina și Basarabia. El susţine că această situaţie ar fi cauza supra reprezentării studenţilor evrei în universităţile românești și cere introducerea unui numerus clausus pentru evrei în învăţământul secundar.
8. 25.03.1923: Articol din ziarul Adevărul care detaliază incidentele antisemite violente care au avut loc în București cu prilejul reprezentaţiei trupei de teatru idiș a faimoasei artiste americane Molly Picon.
9. 26.03.1923: Articol din ziarul Universul cu privire la incidentele antisemite violente care au avut loc în București cu prilejul reprezentaţiei trupei de teatru idiș a faimoasei artiste americane Molly Picon.
10. 29.03.1923: Articol din ziarul Adevărul care prezintă deznodământul incidentelor antisemite violente care au avut loc în București cu prilejul reprezentaţiei trupei de teatru idiș a faimoasei artiste americane Molly Picon. Este subliniată lipsa de eficienţă a autorităţilor în aplicarea legii.
11. 29.03.1923: Articol din ziarul Lupta care discută încetarea reprezentaţiilor companiei de teatru idiș Molly Picon în urma incidentelor antisemite petrecute în București. Este adusă la cunoștinţa publicului și informaţia privind existenţa unei scrisori de ameninţare cu moartea adresată artistei.
12. 01.04.1923: Articol din publicaţia Curierul israelit despre incidentele antisemite violente care au avut loc în București cu prilejul reprezentaţiei trupei de teatru idiș a faimoasei artiste americane Molly Picon. Articolul prezintă și declaraţii ale miniștrilor și parlamentarilor vremii cu privire la aceste incidente.
13. 03.1923: Fragment din autobiografia artistei americane Molly Picon referitor la incidentele antisemite de la București din martie 1923. Sunt oferite detalii despre violenţe, dar și despre discuţia avută cu consulul S.U.A. la București.
14. 05.04.1923: Articol din publicaţia culturală Rampa în care este analizat impactul manifestaţiilor antisemite studenţești asupra vieţii culturale și academice a vremii. Este subliniat și efectul negativ pe care aceste incidente îl au asupra întregii vieţi teatrale românești.
15. 25.06.1924; 03.07.1924: Două scrisori nesemnate, adresate lui Erik Colban și probabil redactate de Lucien Wolff, în care se semnalează încălcarea dreptu rilor minorităţii evreiești în România și nerespectarea Tratatului Mino rităţilor. Se menţionează preferinţa pentru o intervenţie directă pe lângă guvernul României, în loc de una prin intermediul Ligii Naţiunilor.
16. 1925: Informare privind o acţiune întreprinsă de Joint Foreign Committee și de Comitetele evreiești americane pentru a atrage atenţia asupra încălcărilor drepturilor minorităţii evreiești, cu prilejul vizitei lui Nicolae Titulescu la Washington D.C., unde acesta a încercat să obţină un împrumut pentru România.
17. 02.07.1928: Scrisoare a Organizaţiei Sioniste din România către Organizaţia Sionistă din America, privind vizita lui Leon Fischer, vicepreședinte al Uniunii Evreilor Români din America, ocazie cu care acesta ar fi făcut propagandă împotriva mișcării sioniste și a mișcării educaţionale ebraice.
18. 30.07.1928: Raport prezentat de Leon Fischer, vicepreședintele Uniunii Evreilor Români din America, la New York, privind vizita sa în România din luna mai 1928. Raportul detaliază reţeaua de cunoștinţe și colaboratori ai lui Lista documentelor Fischer din România, precum și situaţia minorităţii evreiești din ţară, inclusiv aspecte legate de școli, economie și legislaţie.
19. 22.06.1929: Interviu acordat pentru Jewish Telegraphic Agency de Virgil Madgearu, ministrul industriei și comerţului, reprodus în ziarul Dimineața, în care vorbește despre statutul minorităţii evreiești din România ca minoritate naţională.
20. 19.03.1930: Scrisoare trimisă de Leon Fischer ca răspuns la acuzaţiile din 1928 conform cărora ar fi făcut propagandă anti-sionistă și anti-ebraistă. Scrisoarea a fost transmisă simultan ziarelor evreiești Unzer Zeit, Curierul israelit și Ostjüdische Zeitung și menţionează, printre altele, înfiinţarea la New York a „Romanian Jewish Committee of America”.
21. 19-20.10.1930: Raport redactat de Salo Baron pentru American Jewish Congress, privind situaţia evreilor din România. Raportul a fost elaborat ca urmare a vizitei lui Baron în România în 1929 și analizează situaţia economică precară a minorităţii evreiești, încălcarea drepturilor asumate prin Tratatul Minorităţilor de către autorităţi, precum și creșterea antisemitismului.
22. 1934: Fragment din romanul Ghetto Veac XX, de Ury Benador, care relevă implicaţiile politice și culturale ale limbii idiș pentru comunitatea evreiască din România interbelică.
23. 4.08.1935: Știre cu conţinut antisemit publicată în Porunca Vremii, referitoare la aprobarea cererii de organizare a unei conferinţe în limba idiș la Liceul „Dragoș Vodă” din Câmpulung Moldovenesc.
24. 1936: Fragment din lucrarea lui Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionary, în care relatează campania de violenţe împotriva turneului trupei de teatru idiș Kanapoff din vara anului 1922, din orașele Huși, Vaslui, Bârlad, Botoșani, Pașcani. Fragmentul este relevant pentru un anumit tip de poziţionare pe care mișcările extremiste și antisemite l-au avut faţă de cultura idiș văzută ca o ameninţare la adresa proiectului naţional românesc.
25. 19.02.1938: Fragment dintr-o notă din ziarul Patria care anunţă suspendarea ziarelor care apăreau în ebraică și idiș de către Ministerul de Interne, în baza legii Stării de Asediu, parte a unui ansamblu de măsuri împotriva evreilor din acea perioadă.
26. 15.06.1929: Reportajul dedicat comunităţii hasidice din Sighet, „Fabrica de capţani. Note din Maramureș”, semnat de F. Brunea-Fox, a fost publicat în revista Adam, No. 3, anul I, 15 iunie 1929, pp. 1-3.
27. 1.07.1929: Reportajul dedicat comunităţii hasidice din Sighet, „Chelnăriţa de la restaurantul cușer. Note din Maramureș”, semnat de F. Brunea-Fox, a fost publicat în revista Adam, No. 4, anul I, 1 iulie 1929, pp. 9-12.
28. Fragment din memoriile omului politic Alexandru Vaida Voevod în care este relatat un incident din perioada în care acesta era ministru de interne (1928 1930) și care are în prim-plan un grup de tineri evrei pasionaţi de literatura în limba idiș.
29. Fragment din volumul autobiografic Toate fluviile curg în mare, de Elie Wiesel în care laureatul de mai târziu al Premiului Nobel pentru Pace (1986) prezintă momente din copilăria petrecută la Sighet și amintește limba idiș în contextul lingvistic divers al comunităţii locale.
30. 15.12.1941: Scrisoare de la Samuel Lonschein către Leon Fischer, privind situaţia politică din România și despre înfiinţarea în SUA a „Comitetului Român Liber pentru Triumful Democraţiei”, prezidat de Fischer, care susţinea reinstaurarea Monarhiei și a Regelui Carol II.
31. 15.03.1920: Articol din Neamul evreesc în care se susţine că limba de predare în școlile evreiești nu poate fi decât limba ebraică.
32. 1922-1923: Fragment dintr-un articol publicat de Salomon Kassner în Almanahul Evreiesc pentru România Mare pe anul 1922-1923, în care abordează subiecte precum procesul de românizare, limitarea numărului școlilor evreiești și disputa dintre ebraică și idiș.
33. 1923: Articol din Hasmonaea. Revista studenţilor universitari sioniști în care este criticată Uniunea Evreilor din România (U.E.R.) pentru că nu reprezintă interesele și nu apără drepturile evreilor, în special ale celor din provinciile nou alipite. Articolul a fost publicat cu ocazia desfiinţării școlilor evreiești din Basarabia, faţă de care U.E.R. nu a avut nicio reacţie.
34. 8.07.1923: Articol din ziarul Clujul Românesc în care este salutată măsura guvernului liberal de a introduce limba română în toate școlile statului, precum și alte restricţii impuse liceelor maghiare și evreiești din Transilvania.
35. 24.08.1923: Memoriu adresat Ministerului Afacerilor Străine de către congresul delegaţilor comitetelor școlare și părintești, precum și ai sfaturilor pedagogice din școlile evreiești din nordul Basarabiei, în care sunt denunţate represiunile exercitate asupra acestor instituţii de către guvernarea liberală de după 1922: închiderea unor școli, impunerea limbii române, majorarea taxelor de examen etc.
36. 15.06.1924: Articol nesemnat din publicaţia Clujul Românesc despre limba maternă a evreilor în context transilvan.
37. 26.10.1924: Articol semnat de L. B. Wechsler în ziarul Renașterea, despre desfiinţarea școlilor evreiești.
38. 26.10.1924: Articol din ziarul Renașterea în care sunt prezentate în detaliu măsurile luate de autorităţi împotriva sistemului de școli evreiești din Basarabia. 39. 13.05.1925: Apel al Comitetului Executiv al Uniunii Naţionale Evreiești din Ardeal, publicat în Új Kelet, cu privire la Legea Învățământului Particular din 22 decembrie 1925 (Legea Angelescu), care impunea școlilor evreiești o serie de măsuri restrictive privind limba de predare, dreptul la publicitate, subvenţiile acordate de Minister etc.
40. 11.12.1925: Articol publicat în ziarul Universul, în care se afirmă că nu există o limbă naţională evreiască. Textul a apărut în contextul protestelor evreiești împotriva Legii Învățământului Particular.
41. 15.01.1935: Articol al lui Th. Loewenstein, publicat în revista Adam, despre ineficienţa școlilor evreiești din România și necesitatea reformării acestora.
42. 19.04.1935: Articol publicat în Studentul Evreu, organul „Uniunii Asociaţiilor Generale ale Studenţilor Evrei”, care se opune învăţământului în limba ebraică și susţine impunerea limbii idiș în școlile evreiești, considerată adevărata limbă vorbită de majoritatea populaţiei evreiești din România Mare.
43. 15.06.1935: Articol publicat în Renașterea noastră, care subliniază rolul școlii evreiești în conservarea și transmiterea identităţii naţionale evreiești.
44. Fragment din memoriile liderului U.E.R. Wilhelm Filderman în care acesta discută situaţia sistemului educaţional evreiesc din România și polemizează cu alţi lideri ai comunităţii în ceea ce privește limba de predare în școlile evreiești.
45. 1925: Extras din legea asupra învăţământului particular din 1925 care include menţiunile referitoare la utilizarea limbii evreiești în școlile particulare și în azilurile religioase evreiești. 46. 17.05.1925: Articol din ziarul Dimineața în care sunt relatate criticile aduse de reprezentanţi ai comunităţii evreiești din Ardeal la adresa proiectului de lege privind învăţământul particular, inclusiv în ceea ce privește excluderea limbii idiș ca limbă de predare.
47. 27.06.1925: Articol din ziarul Cuvântul în care sunt prezentate protestele din Bucovina și Basarabia ale unor reprezentanţi ai comunităţii evreiești la adresa proiectului de lege privind învăţământul particular, dorindu-se ca limba idiș să fie limbă de predare în școlile particulare evreiești.
48. 10.01.1926: Articol din publicaţia Curierul Israelit în care profesorul și publicistul S. Bainglass pledează pentru cultivarea limbii ebraice, „tributul 15 Cultura idiș în România interbelică (1918-1940). Colecţie de documente sacru, pe care evreimea din România trebuie să-l dea pentru reclădirea Palestinei”, în detrimentul limbii idiș, „care trebuie lăsată să-și urmeze destinul, terminându-și evoluţia, în mai multă sau mai puţină vreme”.
49. 17.01.1926: Fragment din discursul deputatului Nathan Lerner din timpul dezbaterii parlamentare cu privire la legea asupra învăţământului particular (1925).
50. 14.01.1926: Fragment din dezbaterile Adunării Deputaţilor privind legea învăţământului particular publicate de ziarul Viitorul, care include discuţiile polemice care au avut loc între ministrul C. Angelescu și deputatul L. Tzirelsohn.
51. 01.06.1938: Fragmente dintr-un articol despre limbi artificiale și internaţionale publicat în Revista Fundaţiilor Regale de reputatul lingvist Al. Graur și în care discută despre utilizarea limbii ebraice și a limbii idiș în contextul temei abordate.
52. 1.03.1940: Articolul „Idișul – o limbă a mizeriei, un jargon?”, semnat de Iacob Groper, argumentează în favoarea reconsiderării idișului ca limbă de sine stătătoare, în care s-a format o literatură apreciată și care a reprezentat de sute de ani limba comunităţii așkenaze. Articolul a fost publicat în ziarul Înfrățirea, an II, nr. 7-8, 1-15 martie 1940.
53. 30.08.1919: Articolul face referire la crearea unui sistem de învăţământ evreiesc, punctând disputa dintre idișiști și ebraiști. Mayer Ebner, autorul articolului, argumentează poziţia ebraiștilor care susţineau crearea unui sistem de învăţământ în limba ebraică în detrimentul limbii idiș.
54. 27.05.1921: Relatare despre întâlnirea reprezentanţilor mișcării Bund [Partidul social-democrat evreiesc], care a avut loc în 7-8 mai 1921 la Cernăuţi, unul dintre punctele principale ale dezbaterilor fiind eliminarea religiei din curriculum.
55. 25.12.1925: Acest fragment conţine un interviu acordat de Wilhelm Filderman periodicului Czernowitzer Morgenblatt, ediţia din 25.12.1925, și face parte dintr-un articol mai amplu care include deopotrivă luări de poziţie ale lui Alfred Kohlruß, din partea germanilor, și Anton von Lukasiewicz, din partea ucrainenilor.
56. 31.12.1925: Luare de poziţie critică a lui Mayer Ebner la interviul oferit de Wilhelm Filderman, publicat în ediţia din 25.12.1925 a periodicului Czernowitzer Morgenblatt. În acest interviu Filderman susţinea că Ebner ar fi pledat pentru recunoașterea idișului ca limbă de predare în școlile private evreiești. De asemenea, Mayer Ebner sancţionează lipsa de înţelegere manifestată de adepţii asimilării faţă de naţionalismul evreiesc.
57. 5.01.1930: Relatare despre vizita lui Yoysef Tshernikhov în România, membru al primei comisii care a pus bazele YIVO în anul 1925. Articolul conţine o critică adusă institutului YIVO, considerat portavocea mișcării Bund, acestuia imputându-i-se faptul că ignoră celelalte poziţionări din cadrul comunităţilor evreiești, mai ales a celor sioniste, susţinătoare a limbii ebraice.
58. 19.01.1930: Articolul conţine dreptul la replică al lui Yoysef Tshernikhov la articolul intitulat „Wilna und Jerusalem. Zum Besuche des Herrn Tschernichow in Rumänien”, publicat în ediţia din 5.1.1930 a periodicului Ostjüdische Zeitung.
59. 5.04.1931: Articol nesemnat, aparţinând cel mai probabil lui Mayer Ebner, în care sunt criticate poziţia lui Wilhelm Filderman și programul U.E.R. refe ritoare la chestiunea limbii de predare în cadrul școlilor particulare evreiești. Articolul constituie o luare de poziţie vizavi de un articol publicat la data de 22.3.1931 în Curierul Israelit.
60. 1922-1923: Fragment dintr-un articol publicat de Jacob Niemirower, șef rabin al României în perioada 1921-1939, în Almanahul Evreiesc pentru România Mare pe anul 1922–1923, în care sunt analizate provocările religioase, cultu rale, politice și identitare ale evreimii. Autorul abordează teme precum asimilaţionismul versus sionismul, idiș versus ebraica, și tensiunile interne legate de orientarea comunităţii evreiești în anii de după Primul Război Mondial.
61. 28.09.1928: Articol semnat de Israel Rubin, dedicat aniversării a douăzeci de ani de la Conferinţa de lingvistică de la Cernăuţi, în care este subliniată importanţa acestui eveniment pentru cultura evreiască.
62. 13.03.1933: Articolul semnat de N. Tuberozov radiografiază cristalizarea și obiectivele mișcării idișiste, conţinând de asemenea o critică adusă susţinătorilor mișcării idișiste pentru lipsa lor de organizare.
63. 08-09.1933: Articolul „Yidish un yidishizm in Besarabye (Notitsn tsum 25 yorikn yoyvl fun der yidisher shprakh-konferents in Tshernovits)” – Idiș și idișism în Basarabia (Note cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la Conferinţa de Lingvistică de la Cernăuţi), semnat de L. Kufershteyn din Atachi, despre particularităţile limbii idiș vorbită în Basarabia, dar și despre mișcarea idișistă locală, cu referiri îndeosebi la „Kultur lige” și la deschiderea evreilor basarabeni pentru receptarea teatrului idiș, a fost publicat în Oyfgang, august-septembrie 1933.
64. 1938: Articol al scriitorului Iakov Iakir publicat în Almanahul Tineretului Evreu în care arată contribuţiile aduse literaturii și culturii idiș de către intelectualii evrei din România.
65. 1.03.1940: Textul „Nu știe ce vrea și nu știe ce trebuie să vrea! Despre o asociaţie a scriitorilor și artiștilor evrei”, semnat de Berl Șnabl, polemizează cu un articol critic al lui Marius Mircu în care se critică soarta asociaţiilor profesionale destinate scriitorilor și artiștilor evrei. Textul a fost publicat în ziarul Înfrățirea, 1-15 martie 1940.
66. Fragment din capitolul intitulat „Di khokhmey Tshernovits” [Înţelepţii Cernăuţiului], publicat de Shloyme Bikl în Rumenye: geshikhte, literatur kritik, zikhroynes [România: istorie, critică literară, amintiri], Buenos Aires: farlag kiyum 1961, p. 335-354, aici p. 335-339.
67. Fragment din capitolul intitulat „Di khokhmey Bukaresht” [Înţelepţii Bucureștiului], publicat de Shloyme Bikl în Rumenye: geshikhte, literatur kritik, zikhroynes [România: istorie, critică literară, amintiri], Buenos Aires: farlag kiyum 1961, p. 355-366, aici p. 355-360.
68. Fragment din capitolul intitulat „Di khokhmey Kishinev” [Înţelepţii Chișinăului], publicat de Shloyme Bikl în Rumenye: geshikhte, literatur-kritik, zikhroynes [România: istorie, critică literară, amintiri], Buenos Aires: farlag kiyum 1961, p. 374-389, aici p. 374-379.
69. Fragment din capitolul intitulat „Yidish mit lateynishe bukhshtabn” [Idiș cu caractere latine], publicat de I. Kara în Yunge yorn un… veyniker yunge [Anii tineri... și mai puţin tineri], București: Kriterion 1980, p. 184-187.

Camelia Crăciun este istoric literar și conferențiar la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității București, secția Studii Iudaice. Domenii de interes: istoria intelectualității evreiești din România, istoria literaturii și a teatrului idiș, literatură comparată. Este autoarea monografiei Traduceri în limba română din literatura clasică idiș (2015, București), precum și a unor studii dedicate receptării autorilor de limbă idiș în versiune românească (I.L. Peretz, Mendele Moicher Sforim, Ițic Manger, Șalom Alehem, I.B. Singer etc.). Alte volume de autor: 140 de ani de teatru idiș în România, 2016; Scriitori evrei de limbă română: de la rebeli marginali la critici canonici, 2018. Coautoare, alături de Irina Nastasă-Matei, Valentin Săndulescu și Francisca Solomon, a monografiei Yiddish Culture in Interwar Romania (1918-1940) (CEU Press, 2025). A coordonat peste 20 de volume, printre care și seria de carte „Biblioteca de Literatură Idiș” (11 titluri, din 2016, la editura Hasefer). Coordonatoarea proiectului „Yiddish Culture in Greater Romania (1918-1940): in the Aftermath of the Empires and Challenged by the New National State” (YIDCULT, 2021-2023), finanțat de UEFISCDI – Cercetare Exploratorie (PN-III-P4-ID-PCE-2020-0317). În 2016 creează primul Centru de Cercetare și Conservare a Culturii Idiș din România la Teatrul Evreiesc de Stat din București și organizează o serie de spectacole-lectură destinate promovării largi a culturii idiș. Membră a PEN România și a Uniunii Scriitorilor din România.

Irina Nastasă-Matei este conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Este doctor în istorie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Între 2021 și 2023 a fost membră a proiectului de cercetare exploratorie „Yiddish Culture in Greater Romania (1918-1940): in the Aftermath of the Empires and Challenged by the New National State”, coordonat de conf. univ. dr. Camelia Crăciun. A fost, de asemenea, directoare a mai multor proiecte de cercetare naționale și internaționale. A publicat monografiile Educație, politică și propagandă: Studenți români în Germania nazistă (Cluj, Editura Școala Ardeleană/București, Eikon, 2016); Cultură și propagandă. Institutul Român din Berlin, 1940-1945 (Cluj, Editura MEGA, 2018, împreună cu Lucian Nastasă-Kovacs, tradusă în germană în 2023) și Yiddish Culture in Interwar Romania (1918-1940) (Budapest, CEU Press, 2025, împreună cu Camelia Crăciun, Francisca Solomon și Valentin Săndulescu). A coeditat mai multe volume de istoria științei și educației, printre care Negotiating In/visibility: Women, Science, Engineering and Medicine in the Twentieth Century (Manchester University Press, 2025, împreună cu Amelia Bonea). Cercetările ei se axează pe rețelele transnaționale de educație și schimburi științifice, în relație cu femeile și minoritățile etnice. Cele mai recente articole publicate sunt: „Transnational Far Right and Nazi Soft Power in Eastern Europe: The Humboldt Fellowships for Romanians” (EEPS, 2021); „Debating the Place of Yiddish in the Romanian Jewish Education System During the Interwar Period: Perspectives From Jewish Elites and Romanian Authorities” (Shofar: An Interdisciplinary Journal of Jewish Studies, 2024) și „Transnational Epidemics, National Cure: The Mass-Media in Socialist Romania on the Polidin Vaccine” (în curs de apariție în Centaurus. Journal of the European Society for the History of Science, 2026).

Francisca Solomon este lector universitar la Catedra de Limba și Literatura Germană din cadrul Facultății de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, doctor în filosofie (studii culturale) al Universității din Viena. Între 2021 și 2023 a fost membră a proiectului de cercetare exploratorie „Yiddish Culture in Greater Romania (1918-1940): in the Aftermath of the Empires and Challenged by the New National State”, coordonat de conf. univ. dr. Camelia Crăciun. A fost, de asemenea, directorul a două proiecte de cercetare privind literarizarea deportării evreilor din Bucovina în Transnistria și cultura idiș din Bucovina, ambele finanțate de UEFISCDI, și membră a numeroase alte proiecte de cercetare naționale și internaționale.
A publicat mai multe studii despre literatura și presa de expresie germană și idiș din Bucovina și Galiția austriacă, precum și despre reprezentările Holocaustului în literatura germană, română și idiș. Autoare a monografiei Blicke auf das galizische Judentum. Haskala, Assimilation und Zionismus bei Nathan Samuely, Karl Emil Franzos und Saul Raphael Landau (Wien-Münster-Berlin, LIT Verlag, 2012) și coautoare a următoarelor monografii: Yiddish Culture in Interwar Romania (1918-1940) (Budapest, CEU Press, 2025), alături de Camelia Crăciun, Irina Nastasă-Matei și Valentin Săndulescu, Jüdische/Jiddische Kultur in der Bukowina – Diskursive Fragmente einer untergegangenen Welt (Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași/Konstanz, Hartung-Gorre, 2020), alături de Ana-Maria Pălimariu, Cristina Spinei și Iulia Petrin. Coeditor, alături de Gaëlle Fisher, al volumului Schlojme Bickel: Rumänien. Geschichte, Literaturkritik, Erinnerungen (Wien: V&R unipress, 2025).

Valentin Săndulescu este doctor în istorie al Central European University (Budapesta) și, din 2014, lector univ. în cadrul programului de Studii Iudaice al Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București. Între 2021 şi 2023 a fost și cercetător al New Europe College – Institute for Advanced Study (București) în cadrul proiectului „Cultura idiș în România Mare (1918-1940: între reconfigurare post-imperială și provocările statului național”, proiect finanțat de UEFISCDI. Alături de Camelia Crăciun, Irina Nastasă-Matei și Francisca Solomon, a publicat monografia Yiddish Culture in Interwar Romania (1918-1940) (CEU Press, 2025). Principalele sale domenii de interes academic sunt istoria și istoriografia fascismului și antisemitismului, precum și istoria comunității evreiești din România.